FANTEZIA POEZIEI

Stropi din ploi de fantezie

Sub o geană de amurg…

Sclipesc dintr-o poezie

În strai de cuvinte curg.

 

Trunchiul firii se animă

Bând din seva din străbuni

Și vlăstarele aspiră

La dorința de mai buni.

 

Fantezii din cer coboară,

Pe pământ înseninând

Rostul de-a sădi comoară,

Dorul inimii cântând!

 

Lira de Apolo dată

Prinde-n cântecul sublim

Rugăciune-adevărată

Armoniei Sfânt destin!

 

Când departele aproape

Cheam-al simțirii răvaș

Ecou de mănăstire străbate

Spre al inimii sălaș…

 

Se-adună la sfat mirenii

Răsfoind al cărții vis,

Ca să miruie milenii

Dăinuirea întru scris!

 

Fantezia poeziei

Blând învăluie realul,

Orfeu, cântul armoniei,

Imploră-n vers idealul!

 

Din zori se-arată botezul

Celor hărăziți cu dar

Ca să-și înmulțească crezul

Dăruindu-l în nectar.

 

Flacăra îndrăgostirii

Imploră pe Prometeu

Să dea aripe zidirii

Aură cu chip de zeu!

 

Dor, ne oglindim în lacrimi

Ivite din propriul plâns…

Implorăm iluziei patimi

Înflorind ceea ce-am strâns.

 

Visul un ocean devine

De azur nemărginit

Și cu cerul împlinire

Ne cuprinde-n infinit…

 

Flori de colț răsar pe stânca,

Pergament de dor și vis,

Cu răspunsul la porunca

Izbăvirii prin grai scris!

 

 

ANA MUNTEANU DRĂGHICI

Chicago,18 Martie 2023