Poezii

ÎNCEPUTUL

Clopotele sfântului april

făntâni ofilite

Numai Eric

farmecă doar suflete.

Indiferența din coarde

aprinde steaua crăiasă

De apă – mireasă

un sărut…

În golful pierdut prin mare

un alt început…

 

 

CUVÂNTUL

Când iarba începe să vadă

strigătul

pasărea cea mai frumoasă

e noaptea.

Insomnia a plecat

după pradă

îmi apasă tâmplele

cu bocancii grei

Cuvântul,

eliberat de prejudecăți

Dansul

 

PRIMĂVARĂ DEPĂRTATĂ

În după-amiezele înguste

Contemplam cerul.

Urme de copită,

tablou cu figurine

tot mai bătrâne

prin vertebrele caietului

arome de mere coapte

își fac numărul.

Miroase a vanilie

după primăvară

NU ȘTIU…

Soarele etalează,

două coșuri de flori

și ce aniversare

mai scârțâie după perdea

Ți-am desenat trupul

în viorele.

Anticipat gândurile

din vitralii s-au ridicat.

Copitele mielului,

devenite zaruri,

amăgesc podeaua

prin noapte.

 

XXX

Cunoaște-mă, de lângă stern

cu inima

nemărginit mugurele

cu care te afișezi

Nu mă prinde de călcâi

cu dimineața.

Doar o mică nebunie

și obrazul plutitor-

săgetat de sărutări

Cel dintâi zâmbet

bobocul pasului frânt

de un sărut

răpit din primăvară.