În perioada 27-30/07 în Râmnicu Vâlcea s-a desfășurat ediția a lX-a a festivalului internațional de teatru ARIEL VÂLCEA FEST. Festivalul s-a desfășurat pe parcursul a 4 zile pline de evenimente artistice montate în diferite locații din oraș. Deschiderea oficială a avut loc în scuarul Mircea cel Bătrân unde animația de stradă cu ajutorul companiilor culturale „Teatrul pe roți”, „Check Street Art” și compania de teatru «Animis” a încântat copiii și părinții cu personaje de basm mânuite cu destoinicie. Seara publicul avid de teatru de calitate a avut ocazia să vizioneze spectacolul „Elixir” de Eric-Emmanel Schmitt. Casa de cultură a sindicatelor a fost o gazdă primitoare. Spectacolul în regia lui Marcel Țop a prilejuit întâlnirea publicului vâlcean cu Maia Morgenstern și Marius Bodochi. Spectacolul, ce a avut ca subiect formarea și dezvoltarea relației umane întru-un cuplu, a ilustrat cu relevanță și disonanțele. Jocul dintre parteneri scoate în evidență competiția nerecunoscută dintre personaje, astfel autorul lasă publicului posibilitatea de a intra în psihologia acestora. Inegalabila actriță Maia Morgenstern a cucerit publicul împreună cu partenerul său de scenă. Au fost aplaudați cu sete de spectatori. Seara s-a încheiat în Scuarul Mircea cel Bătrân în prezența teatrului Biuro Podrozy din Polonia, care a venit cu spectacolul stradal „Eurydice”. O trupă curajoasă ce vine cu soluții novatoare. Conducerea teatrului, unde director interimar este actrița Anca Olteanu, și-a făcut bine lecțiile.

Ziua următoare a manifestării a prilejuit spectatorilor vâlceni ocazia de a se întâlni cu mai multe spectacole și ansamble teatrale din țară renumite. Primul eveniment a fost susținut de teatrul George Ciprian din Buzău cu piesa „Lampa lui Aladin” inspirat din nemuritoarele basme orientale ale colecției „O mie și una de nopți”. Spectacolul regizat de Ionuț Ghinea a oferit copiilor și părințiilor momente de desfătare artistică explozivă prin amploarea acțiunii și talentul actorilor aflați în distribuția piesei. În centrul localității, în scuarul Mircea cel Bătrân, echipa companiei de teatru Anima din București a întreținut atmosfera de veselie cu animatori pricepuți în a trezi interesul pentru mișcare, anticipație și muzică a copiilor de toate vârstele. Orele după amiezii au venit cu Commedia Dell Arte și anume l-au adus pe Signor Pantalone și dragostea sa. O comedie savuroasă care satirizează caracterul haotic și zgârcit al personajului popular ascuns de masca sa caraghioasă. Masca venețiană a prilejuit actorilor de la UNATC București întâlnirea cu publicul dornic să se bucure și să râdă de erorile umane, în regia lui Gabriel Apostol și cu un colectiv de actori formați în cadrul renumitei instituții de cultură din București. Ziua s-a încheiat pe scena casei de cultură a sindicatelor, aceasta a fost locul desfășurării dramei „Paracliserul”, piesă din portofoliul lui M. Sorescu, ce a avut ca protagonist pe Claudiu Bleonț. Dramaturgul M. Sorescu a pus în discuție tema dezumanizării, dar și a credinței, relația intrinsecă a omului cu Dumnezeu. Paracliserul este călăuza pașnică ce are în grijă aprinderea lumânărilor în biserică, lucru asimilat cu procesul introspectiv de cercetare, cu scopul de a înțelege natură umană și relația sa cu dumnezeirea, precaritatea condiției umane, fragilitatea omului în comparație cu veșnicia cosmosului, atribute ale comportamentului uman pe care actorul Claudiu Bleonț le-a interpretat cu măiestrie. Valurile de aplauze au certificat succesul spectacolului.

A treia zi a început cu parada ocazionată de celebrarea imnului național. Intonat în cadrul oficial pentru prima dată la Râmnicu Vâlcea, în 29 iulie 1848, a însuflețit spiritele adunate în zăvoiul Râmnicului. Colectivul reunit, format din actorii instituției culturale Ariel împreună cu artiștii Companiei de Dans și Entertainment „The Sky”, a străbătut orașul pentru a reaminti momentele edificatoare petrecute în urmă cu 175 de ani. Festivalul a fost o inovatoare îmbinare între diferite tipuri de spectacole, adresate tuturor vârstelor. Cu spectacolul „Rămășagul lui Păcală”, montat de teatrul Vasilache din Botoșani, copiii au fost răsfățați. Spectacolul a fost inspirat pe baza textelor scrise de Ion Creangă, Ioan Slavici și povești populare românești. În fața spectatorilor, personajele îndrăgite au prins viață, ca să ilustreze povești îndrăgite. Entuziasmul micilor spectatori, dar și al părinților, a fost molipsitor. Manifestația de gală, cu care s-au aniversat o sută șaptezeci și cinci ani de la anul de referință 1848, a fost organizată în parcul Zăvoi cu participarea Filarmonicii Ion Dumitrescu, a actorilor teatrului Ariel, dar și a filialei UAP din Râmnicu Vâlcea, care au avut-o ca invitată pe Miruna Ionescu, actrița din București, recunoscută pentru suita de spectacole ce se desfășoară sub titulatura „Poveste de odinioară”. În cadrul reprezentației s-au putut asculta cântece românești vechi și retrăi cu ajutorul textelor susținute de actorii teatrului atmosfera acelor ani încărcați de romantism. Publicul prezent în număr mare a savurat muzica, a fost convins de textele rostite și s-a delectat cu tablourile din expoziția organizată ad-hoc. Natura a ținut cu buna desfășurare a întâlnirii, fără vânt sau ploaie. Atmosfera liniștită a amintit de boema anilor caracterizați de liniște și bună pace. În sala Geo Saizescu, amfitrionii festivalului au prezentat piesa Talk Show a dramaturgului Ștefan Caraman în regia lui Vlad Popescu. Personajele interpretate de Mădălina Floroaica și Alin Păiuș formează un cuplu întemeiat pe iubire. Însă iubirea lor se risipește odată ce intervine rutina. Viața lor de familie se încarcă cu sentimente contrarii, inter- vine și lipsa toleranței, au loc răbufniri de orgoliu. Ca un lait motiv, povestea primei lor întâlniri și-o reamintesc ori de câte ori intervine dezacordul între ei, de la emoția relatării primare pe un ton calm, narațiunea crește în intensitate până când promisiunile capătă dimensiunea reproșurilor sub greutatea cărora căsnicia pare să se destrame. El este un infatuat, un veșnic nemulțumit. Ea are dorința de a fi recunoscută, de a fi iubită, ceea ce el, constrâns de propriile limitări, nu este în stare să facă. El refuză să creadă în iubirea lor, nu mai luptă pentru redobândirea speranței, dorințele sale converg către o libertate abstractă în care să se regăsească, necondiționat de răspunderi. Bărbatul este trădat de propriul eu și din neputința de a-și accepta slăbiciunile ucide femeia. Încă o dragoste moare. Piesa se pliază pe realitățile societății actuale. Soluția propusă de autor nu este, din păcate, una fericită. Drama aduce în discuție necesitatea comunicării și a înțelegerii în familie. Ambii actori contribuie cu emoție și talent la realizarea actului teatral. Pigmentată cu scene de violență ce au și tentă sexuală contribuie la conștientizarea spectatorilor. Publicul pentru comuniune cu personajele este invitat să ia loc în scenă, în mediul in- tim al familiei realizată cu ajutorul scenografiei și sub o atentă îndrumare regizorală. Mădălina Floroaica a făcut un rol deosebit, emoția sa a fost resimțită de public. De la rolul din Trei Grații, Maia, o femeie fatală, care cu entuziasm speră să-și găsească perechea, la rolul soției din această piesă, actrița a făcut pasul spre împlinirea artistică. Acest rol o caracterizează și ne arată o solistă stăpână pe mijloacele artistice. Alin Păiuș este actorul jovial, sigur în căutarea rolului vieții sale. Piesa a intrat în repertoriul teatrului în acest an și este un succes cu fiecare reprezentare. A treia zi s-a încheiat în scuarul Mircea cel Bătrân, unde cei patru tineri talentați ai trupei Backstage Boys au acceptat provocarea de a improviza pe o temă venită din public. Spectacolele lor sunt unice, neregizate, lăsând loc doar inspirației mereu proaspete, gata să rivalizeze cu orice scenariu elaborat minuțios. Ineditul reprezentațiilor îi individualizează în teritoriul artei de improvizație, au umor.

Spectacolele care au dat culoare zilei de duminică 30/07 au fost diferite ca tematică și abordare regizorală. Regizoarea Ada Milea a participat la festival cu trupa teatrului Bulandra și cu piesa ”Furtuna” după Shakespeare. Montarea a fost o frumoasă împletire de muzică, improvizație, lumini, text. Atât spiritele insulei, cât și Prospero, Antonio, Alonso, Miranda sunt personaje viabile cărora Ada Milea le-a găsit mai multe valențe și a dezvoltat atitudinea acestora spre dialog și comunicare muzicală într-un joc interactiv în care actorii își multiplică interpretarea trecând de la un rol la altul sub privirea publicului. Scenei îi revine rolul de a fi o junglă plină de microfoane postate în diferite poziții în care ”Ariel” nu este doar spirit, ci și regizor artistic, contribuind din plin la reușita montării. Interpretarea modernă a piesei clasice îi descoperă acesteia noi perspective. Ultima seară a fost a trupei poloneze ”Biuro Podrozy” care a uimit publicul vâlcean prin actualitatea textului și soluțiile regizorale inedite. Inspirată din timpul războiului, piesa ”Carmen Funebre” este o realizare extraordinară în care nimic nu este cruțat, atât emoțiile urcă la cote înalte, cât și recuzita folosită este supusă transformărilor. De la picioroange pe care stau personajele malefice ce poartă în ele simbolul asupririi, până la focul menit să curețe societatea de răutate. Reprezentația ”Carmen Funebre” a fost concepută ca spectacol stradal în 1994, având ca sursă de inspirație declarațiile supraviețuitorilor războiului naționalist din Bosnia. Mărturiile strânse au scos în evidență tensiunea etnică exacerbată. Trupa de actori a teatrului polonez a interpretat curajos și cu abnegație, mijloacele novatoare găsite au menirea să suplinească lipsa textului prin obținerea de metafore din mișcare, muzică, lumini. Jocul actorilor este exemplar transmite la cote înalte emoții. Niciun efort nu este precupețit pentru a trezi compasiunea spectatorilor în raport cu evenimentele relatate artistic.

Strada Calea lui Traian a fost martora evenimentelor, pe ea s-a desfășurat parada atât la deschidere, cât și-n ultima zi, zile în care trecătorii au putut aprecia frumusețea costumelor, a marionetelor de mărimi impresionante cât și atitudinea festivă a actorilor. În concluzie, festivalul organizat exemplar și cu meticulozitate a fost exact ceea ce trebuia, o unică ocazie, din păcate doar anuală, când locuitorii urbei devin conștienți de nevoia de teatru. Calitatea manifestărilor a impresionat spectatorii de toate vârstele. Spectacolele au fost din categoria etalon din țară și din străinătate cu abordări diferite, cu actori minunați. Râmnicenii știu să aprecieze teatru, dovadă afluența lor mare la toate evenimentele. Pentru patru zile, Teatrul Ariel s-a mutat în stradă și a cucerit orașul. Ce reușită poate fi mai plăcută pentru un teatru care știe să-și respecte spectatorii decât aprecierea locuitorilor din orașul în care funcționează de peste douăzeci si cinci de ani neîntrerupt? A fost evenimentul major al anului, pentru momentul în care această instituție culturală împlinește douăzeci și cinci de ani de activitate. Cu siguranță Anca Olteanu, director interimar, va știi să ducă mai departe stindardul cultural al acestei instituții.