Comentariu făcut de conf. univ. dr. habil. Ina Hudea Academia Națională de Muzică ”Gh. Dima” Cluj

„Fata din spatele cortinei” este o poveste despre acei oameni care ne inspiră. Acele caractere dârze, excepționale, simple și complexe deopotrivă, care ne dezvăluie firesc, că de fapt, suntem foarte fericiți. Este o poveste despre biruință! Despre frumusețea incredibilă din spatele lucrurilor mărunte. Despre viața dinăuntrul și din afara noastră. Așa cum o vedem sau cum ar trebui să avem curajul să o vedem.

Adrian Melicovici nu caută marile sensuri ale existenței, convins fiind că ele sunt cele care ne găsesc mereu pe fiecare dintre noi. Mesajul său subtil este un îndemn către redescoperirea amănuntelor, a clipelor care fac diferența între a trece prin viață și a trăi cu poftă TOT.

Romanul mai este și o sensibilă poetică a feminității evocată într-o manieră romantică, însă fără a fi lipsită de puternice accente realiste, de contraste fabuloase între participarea afectivă a naturii la sentimentele protagoniștilor, elementele-condiment ale banalului cotidian și metaforele exacerbate ale subconștientului. ”Fiecare femeie, indiferent de vârstă, are dreptul să fie visată, fiindcă „măcar atât” nu mai pare puțin, când alegi să îți faci „rai din ce ai”, ne mărturisește autorul.

Imaginarul nu formează în această poveste doar un cerc al introspecției, ci devine un element constitutiv al caracterizării profunde, în care devoalarea sentimentelor primește o alură de intimitate pură, discretă și caldă. Intervențiile de tip poveste în poveste și vis în vis, nu întrerup nicidecum firul narativ, ci îl îmbogățesc transformându-l într-un real și savuros periplu meditativ. Dialogul imaginar scoate și el la suprafață întrebări cheie, pe care fiecare dintre noi le avem ascunse în subconștient, și la care amânăm mereu răspun- surile sau, nu îndrăznim să le dăm… „Fata din spatele cortinei” nu este un roman de dragoste ci DESPRE DRAGOSTE, iar multe dintre gândurile autorului ni se vor întipări în minte ca gânduri ale noastre:

„Ne scriem cu majuscule poveștile și lacrimile, ne scriem dorurile și dorințele din suflet și inimă, dar niciodată nu știm a cui e semnătura lor! A Divinității sau a întâmplării?”

conf. univ. dr. habil. Ina Hudea Academia Națională de Muzică „Gh. Dima” Cluj