UIMIRI ȘI SUFLETE

Ai urcat dealul pe brânci și încâlcite cărări

ajungând la un vers încheiat în coadă de pește:

te extinzi din ce în ce mai mult în limitări –

dar oare asta nu cumva extindere se numește?

 

tu – un personaj aflat mereu cu juvățul la gât

julit pe la genunchi și coate

continui să călătorești prin peisajul urât

maratonist al eternei tale nații de primate

 

te-ai întors pân` la urmă la un alt gând răvășitor:

după atâția ani de zbenguială a cărnii

acum la venirea iernii

cuprinsă de remușcări ea se cere singură la abator

 

iar despre suflet – cântărit înainte de urcare

și trecut prin tot felul de talgere omenești –

pare imposibil de cuprins în cătare

dar’mite să ajungi cumva să-l cetești!

 

aici nu poate fi vorba decât de o evoluție în natură:

după ce s-au înțeles perfect între ele

deopotrivă borțoase și rele

trecutul și viitorul te pleznesc simultan peste gură!

(2021)

 

 

MU-TAȚIE

S-a întors lumea cu susu-n jos:

te esențializezi pe zi ce trece

devii din ce în ce mai caricatural

transformat în idiotul satului

 

te miști asemeni florii-soarelui

după cei dimprejur

ca urmare ți-ai simplificat viața:

renumitul vocabular cu milioane de sinonime

l-ai redus între timp la unitate

 

guriștii

au căpătat deja niscaiva apertură

finețe în idei și-n expunere

givenchy peste cămeșoiul transpirat

 

în lumina reflectoarelor

ca-n filmele porno

mimează și ei coregrafic

zilele de clacă

și iubire pură

(2022)

 

 

 

LOVE STORY

“Nu se ezită” –

trebuie să zacă în tine ceva substanţă de uriaș

altminteri n-ai fi fost mereu sufocat

de mai mult sau mai puţin toxice iubiri

 

fiindcă obișnuiești și tu să chemi de la distanţă prădătorii

cum atrăgeau masculii

feromonii renumitei maimuţici de pe Feleac

 

aceasta l-a zăpăcit

practic pe singurul mascul din specia sa

aflat pe o rază de sute de kilometri

femela fusese procurată din Orient

de-un clujean cu vila pe deal

după cum gibonul fusese adus în urbe

de-un militar proaspăt returnat din Afganistan

 

așa că după ce a simţit mirosul iubirii

masculul a și luat-o razna

a evadat din apartament

printre blocuri

a parcurs drumul până la mireasă

cu-un purcoi de copii poliţiști și pompieri pe urmele lui

 

ajuns la liman

lovit de sindromul Pygmalion

o noapte întreagă a tot încercat să-i sfarme cușca miresei

s-o elibereze

dimineaţă stăpânul maimuţicii l-a găsit extenuat și distrus

plângând cu lacrimi chiar umane

 

până la urmă stăpânul său militarul

a înţeles că nu se poate opune iubirii

și-a dat consimţământul pentru acuplare

aceasta s-a petrecut în mod festiv

oficiată de primarul cu tricolor

cu televiziuni lăutari chefuială la birtul sătesc

și scriitorul pe post de naș mare

 

din păcate pentru băiat povestea s-a terminat urât

iubita l-a extenuat

după o lună inima i-a plesnit

iar ea – a rămas subjugată eternului destin femeiesc:

bătrâneţe decentă grefată pe sălbatice amintiri

 

așa și tu asemenea gibonului-mascul

Gulliver cu încheieturile prinse în nevăzute liane

edecar de pe Volga al lui Repin

tragi la greu caravele

direct pe asfaltul proaspăt turnat al autostrăzii

(2020)

 

 

TRUPURI DE FOLOSINȚĂ

Încă de la naștere

o mâna nevăzută te-a obligat să te arunci

foarte de sus

și orbește prin toate gropile – să glisezi

printre vicii și amărâtele pământeștile munci

dar totuși să sfidezi la nesfârșit clipele maștere desemnate de Iisus

 

după o lege nu prea cumsecade

până la urmă cuțitul ți-a ajuns și ție la os

îmbătrânit și lepros

nici măcar în ultimul leat n-ai realizat

că după filmul turnat cu propriul sânge – la ras

n-ai putut să înveți realmente cum se cade

 

practic – un blestem omeneasca ființă

o umbră peste care oricât dorești

n-ai cum să sari

 

carcasa trupului recent de folosință

e doar repetitiva brazdă a unui anotimp

ce te-nvață cu nerăbdare s-o uiți

s-o tot iei de la-nceput – și s-o ari!

(2022)

 

 

 

PRIMUL MORT DE DUPĂ MOLIMĂ

Te simți oarecum privilegiat să țâșnești și tu

măcar acum

când lumea sărbătorește cu artificii și confeti

încheierea unei suferințe exterioare – a carcasei

și să fii declarat primul mort de după molimă

 

fiindcă de o sărbătoare interioară nu poate fi vorba

pe întreg parcursul dezastrului

ți-a plăcut la nebunie să stai mai mult pe tușă

tocma` ca să prinzi acum defilarea eroilor autoproclamați

iar la finalul de operetă să râzi

asemenea frizerului ce-a rezolvat rapid

rebusul propus încă de la început de trișori

cu imensă preocupare și emfază –

neștiind că și tu la viața ta ai văzut ceva eroi

 

nu ca astăzi când istoria și-a făcut din nou seppuku

iar restul mulțimii a luat-o dimpotrivă ca pe o ușurare

 

nu i-a putut distinge pe autentici

tu îi simți de la distanță prin aparent diletantismul

suavitatea finețea aproape îngerească de-a mirosi grindina

inconștiența cu care se cocoață pe valul seismic

tocmai când solul se ridică brusc asemenea unei aripi

 

fac surfing pe pământ ca pe o mare învolburată

deși la ceilalți încă funcționează instinctul nepăsării

sau poate numai spaima –

și-apoi se duc se curăță

neapărat se curăță

 

fiindcă despre eroi nu se poate vorbi la timpul prezent

sunt nevăzuți și imponderabili

dirijabile născute

după ce-au fost înghițiți de spiritul colectiv

precum căpitanul acela șchiop de-o balenă albă

(2020)