Dimineaţa e vânt, la amiezi e cald, seara ești tu.

Noaptea nu sunt, cetatea e spartă, tu te dezbraci,

Eu te ating, tu mă respiri, eu te alint. Buzele mele

Pictează pe gâtu-ţi desene în stropi de salivă murdară

De trabuc fumat înainte. Tu te întorci, te prind de sfârcurile

Negre. Strigi și mă ţii de corp deasupra-ţi,

Închizi ochii și gemi. Eu mă frământ înăuntru. Nu vrei să mă pierzi,

Arc îţi e trupul, arde solstiţiul. Mă vrei iar și iar,

Mă mișc ca un șarpe în deșertul banal.

Fumez pe colţul patului din Lima. Afară, mașini și poliţie departe,

Nu cred să mă prindă. Cu droguri la noi. În veceul murdar, am vomat

Toată ziua. Murdară nu ești, dar arsă de pofte. Te îmbraci ca o târfă

Și fugi la Al Dovar. 10 pessos stau mototol într-un bar. Râzi bezmetic.

Ai ungiile mele pe coapse. Miroși a bărbat asudat de amor. Eu, a femeie,

Pe gură te simt. Am fire de păr de la tine pe umăr.

Se aud trei gloanţe în cartierul famat.

Al Dovar este mort. Tu te strâmbi speriată și fugi spre baie.

Un vechi strigăt se aude din apartamentul vecin. „Nada!” se aude, în zori,

La vecina umflată de la etajul dintâi.

Sparg ușa și intră. Mă pun pe jos, mă lovesc. Pe tine te împușcă.

Mori strigând înspre mine. Aveai lama cuţitului înfiptă în corpul

Străbătut, acum două ore, în amorul din patul învechit.

Sânge îţi curge din buze. Eu sunt lovit sus, la tâmple.

Între gratii mă zbat. Sunt trei încă în pat. Eu stau rece pe jos.

Arestat pentru trafic de vrăbii. Te-am iubit când erai încă vie.

Moartă, te iert. E seară cu mine, ieri a fost doar cu tine…