O STEA CANDELĂ PLÂNGÂND

Câte flori udate cu stele…

Să nu lași ultima respirație

să se strecoare în pământ.

Acarul schimbă direcția noaptea,

ziua suntem plecate de vânt,

golul se umple de multă uitare,

nimeni nu știe de când.

Fiecare are biletul de urcare

fără să știe trenul și când…

Halta din noi, un loc părăsit

unde așteptăm, așteptăm…

Nimeni nu vede, nimeni nu știe

decât atunci când în vis

steaua ta în cădere

devine candelă plângând.

 

 

NINSOARE BĂTRÂNĂ

Peste mine o să cadă ninsoare bătrână

Câte nopți din iubirea noastră o amână

Vei rămâne după mine și iarnă

Și vei povesti despre noi din ultima toamnă

Țurțurii vor plânge peste trandafiri

Lacrimile noastre le vor ofili

Străzile ascunse în albul din noi

Vor cerne făina primăverii din noi

Orașul nu uită un pribeag ca mine

Care te iubește în neștire chiar în murire

 

 

TRENUL SINGURĂTĂȚII

Nu astăzi ai plecat, draga mea,

era prea frig între noi,

prea multe cuvinte ascunse

în trăirile noastre,

apoi mâinile, mâinile care

cădeau pe fruntea-ți rătăcită,

unde lacrimile erau înghețate,

din tristele noastre hărțuiri inutile.

Îmi venea să te strâng,

dar coapsele, străine,

se ghemuiau disperate…

Altcineva mă privea,

altcineva deasupra mea,

și multe lacrimi, multe imagini.

Erai acolo, dar disperarea ta

fugea goală printre perdele transparente,

mult vânt, multe șoapte.

Când reveneai, parcă o străină

se strecurase nevinovat lângă mine,

Nu astăzi ai plecat, draga mea,

eram prea ocupat

să văd alte chei pe măsuța telefonului,

la care priveai cu bucurie,

când îmi întorceai spatele.

Nu mai avem nimic, decât o cușetă,

același bilet pentru doi străini,

într-un tren al singurătății.

 

 

 

STATUETE ALBE

Noi suntem generația sculptată în flori albe,

și vom dansa cu îngerii de noapte

și luminând vom fi văzuți departe,

suflete albe ca fluturii de noapte.

Să ne vedeți, ascunși după cuvinte,

după-amintiri înăbușite-n minte.

Și când în vremuri, rătăci-v-aţi, triste,

noi lumina-vom drumul către bucurie,

spre visele mereu ne-nvinse,

chiar dacă suntem statuete albe, ninse!