ÎNGERUL ȘI PICTORUL

Pictează-mi aripa,

Meștere,

înmulțește-o apoi

cu aripa ta

și vezi, v

ezi,

câte ceruri îți dau!

 

Eu, îngere,

nu mă prea pricep

la socoteli,

 

dar criticul,

criticul de artă-mi

șoptește

că-s nouă rânduri de cer.

 

 

OGLINZI

În oglinzi de jar,

iubita,

e ca versul lui

Nichita,

Prin al grijilor

noian,

pare-un vers

bacovian.

 

 

DASCĂLUL

Din raza mea trecută

prin roua ta, copile,

ieșea un curcubeu.

 

Te luminam cu

torța-mi,

glumeau ades elevii,

zicând că-s Prometeu.

 

Când Kronos încetat-a

să-mi fie aliat,

cercând să-mi stingă focul,

pe Hades l-a chemat.

 

Plecat-am…

Tăcut și trist, plecat-am,

aflat-am și eu,

mamă,

tăcerea nu-i de aur,

tăcerea-i de aramă!

 

Veni-vor amintiri

  • die-un vechi drapel,

suflând în colb, vor face

din clopot, clopoțel…

 

Mi-e dor de plugu-albastru,

de-nvățăcei mi-e dor,

oftez, dar și cenușa-mi

e bună pe ogor.

 

Sunt Prometeul vostru,

de noapte-nlănțuit,

un foc de lumânare

îmi pâlpâie prin mit.