Ce este fiara?…

Din mine se naște

O rodie mușcată de iarbă

Adulmec lacrimile durerii

Alerg viața cu o mută respirație

Trecută prin iadul raiului de lângă

mine O simplă floare de tei

Înghit fără să mai aștept sfârșitul.

 

 

 

Acolo unde penele ard

Singure suflete împing

Cu degetul mare

Al piciorului mic

În van ating vântul de sticlă

Ascund litere mari în gâtul mic

Puterea aripilor slobozește răsuflarea

Tăiată mărunt cu privirea de lemn

Se învârtește în căldarea auzului

Necioplitul cioplitor în dinți de frunză

Fotografii se îngrămădesc

Să mestece din zeama liniei orizontului

Precum posedatele culori reci

Un răspuns sec se rostogolește în dansul ursului

Căutător de fluturi.

 

 

 

 

Scara de la cer la pământ

Pe această masă

Am coborât mortul din mine

Pahare înroșite

Sudoarea umbrelor însetate de sânge

Mă îngrozesc într-o strofă

Călcată în picioare

De mulțimea dornică de autografe

La minut

Aruncate în focul nevăzutului timp

Bețivul de lângă cumpără piramide

Iar eu mă vând pentru un pix.

 

 

 

Acolo unde penele ard

Singure suflete împing

Cu degetul mare

Al piciorului mic

În van ating vântul de sticlă

Ascund litere mari în gâtul mic

Puterea aripilor slobozește răsuflarea

Tăiată mărunt cu privirea de lemn

Se învârtește în căldarea auzului

Necioplitul cioplitor în dinți de frunză

Fotografii se îngrămădesc

Să mestece din zeama liniei orizontului

Un răspuns sec se rostogolește în dansul ursului

Căutător de fluturi.

Precum posedatele culori reci

Un răspuns sec se rostogolește în dansul ursului

Căutător de fluturi.

 

 

vers bâlbâit

Păsările acoperite cu buzunare

Se hrănesc din ziarele scărilor de bloc

Ferestrele închise trag luminile străzilor

Prin filtrul hepa al aspiratoarelor

Gigantice năluci deschise fără anestezie

Se ceartă pe masa de operație aflată în moarte clinică

Toți porumbeii tâmplelor mă privesc îndelung

Și cer socoteală literelor din vopsea aterizate pe culmile de rufe părăsite

Gândurile se înghesuiesc printr-o primă pagină

Unde întrerupătoarele electrice dau viață nopții

Mă așez pe o bancă iradiată în culorile curcubeului

Și las sângele să se topească precum untul pe buzele soarelui

Răbdarea morții se încheie cu un vers bâlbâit.

 

 

 

Dacă nu la cer, atunci unde?

Îngrozesc zăpada cu pașii mei

Simt sulița cum carnea despică

O firimitură de culoare îmi

hrănește Sălbatica foame canibalică

Tai cu cuţitul ruginit roșul apusului

Fără domestica violență acopăr

Un fir de păr din gândurile mele

Doar aici porțile fumează tutun vechi

Te ascult rădăcină desprinsă din frunză

Cu gândul tău de fată prostuță

Toate răspunsurile sunt în paginile cărților goale

Eliberez siguranţa, îi este foame

Viaţa lor cade la picioarele petalelor de trandafir

Amare precum zilele tuturor.

 

 

 

 

pot să spun moarte

Claunii și mimii

Așteaptă la trecerea de pietoni

Să cadă un înger

Din mașina care livrează pizza

Nu au bani decât pentru o moarte

Vine tramvaiul cu un păhărel de votcă

Iar acordeonul pleacă la culcare

 

Pe mâna întinsă a ghicitoarei

Cântă cheia din broască la violoncel

În tăcerea întunecată a camerei

Toţi se retrag în doi timpi

Cu gloria ce plânge de una singură

Mă ridic și plec fără miezul nopții

Adâncul fum de țigară îmi scrie mesaje.

 

 

 

iartă-mă că iubesc mut

Sângele ierbii se plimbă cu ultimul taxi al nopții

Prezintă actul de identitate unui cititor nocturn

Semnalizează stânga împrejur

Spre o fericire cât cinci minute de viață adevărată

Fanatici șacali scriu pe ziduri

Cu înjurături cinstite din om în om

Precum un gunoi filozofic

Cozi umile își așteaptă rândul

Un nedumerit al istoriei

Fix cât un sul de hârtie

Plâng singur în jurnal

Din frică privesc frigiderul

Sunt singur și nevinovat

Minciunile îndrăgostiţilor se sărută

Își așteaptă propriul proces

Sunt și eu un om.

 

 

 

 

celor care ne pasă de ieri

Mă dezbrac de fiecare șa a firului de iarbă

Păscută de vânt și rumegată pe îndelete

În paharul nadelor

Din lanul florilor soarelui

Te înghit sărut de piatră

Cu veninul tău ascuns

În tutunul fumului uitării

Mă opresc din râs precum stolurile stinghere

Ale viselor amorțite în palma înghețată a uitării.

 

 

 

Jumătatea sălbatică a capului

Am o răbdare de cățea înfierbântată

Dincolo de mine este moartea

Toată liniștea posibilă și-a construit cuib

Până și musca refuză să mă privească în ochi

Aici, eu tac în jumătatea mea

Acolo, ei tac în jumătatea sălbatică a capului.

 

 

 

 

În primul rând, doar morţii!

Îi cânt cu buzele goale

Fără moartea aruncată din cer

Fără parașută

O foame amestecată cu lacrimi

Unde lovesc cu dalta palmelor

Gândacii devoratori de macarale

Recită pe mutește sălilor goale

Cerșetorii se aruncă la picioarele lăcustelor

Și așteaptă să se întâlnească cu dimineaţa

Gusturi împietrite se lasă plutind printre cifrele orelor

Simeze sfâșiate se leagă cu lanţuri de braţele pruncilor.

 

 

 

Dreptul meu să ard o mie de cuvinte dintr-un an

Din această cadă

Mă nasc

O cărămidă de la etajul zece

A întâlnit un geam la parter

Un arc electric

Controlat de unicul tătuc

Un ambuteiaj continuu

De macarale înghețate

Pe cerul liber

Urechile vecinilor

Sunt capacele borcanelor

Pentru care primesc o sumă derizorie

În fiecare vară

Școala ne prezintă sensuri giratorii

Fără prioritate

Dar cu imagini și kilometri de arhivă

Primul sărut

A trecut precum o înghețată

Zeul RA ascuns printre ruinele cetății

Îmi stârnește o poftă de somn

Câteva firimituri de vise

Se mai găsesc și pentru mine

În imensul coș de cumpărături

Statui fără numerar la purtător

Se lasă ademenite în nadele cristalinului

Atingeri oarbe se rostogolesc

În scaune cu rotile

Peste toate oasele mele

Cred încă în dreptul meu

Să ard o mie de cuvinte dintr-un an

Toată iarba

Toţi stâlpii.

 

 

 

 

Măsură

Viaţa

Se vinde la kilogram

Primăvara acesta,

Florile preferă

Masajul thailandez

Și un strop

De rom vechi cubanez

Liniștea tabloului

Macină partea întunecată

A paharului și

A scheletului adormit

Printre fiarele abandonate

Arma vânătorului abia mai respiră

Mă atinge cu un deget

O privire de fulger bătrân

Întins pe nisipul

Îndestulat de ploaia verii

Ce înoată

Aproape de malurile sprâncenelor

Stinghere vopseluri

Mă cuprind cu dinții fericirii

Cobor preț de o comă

Printre spaimele cuvintelor

Cu miros de brânză

Și mucegai nobil.

 

 

 

Grădina cu îngeri smintiţi

îmi rotesc buzele

în jurul tău

precum câmpurile de floarea-soarelui

visele se divid în scheleţi

tăcuţi

cerșetori.