1. Tartuffe, un spectacol al contrastelor

Dacă luăm în calcul doar motivul ironizării și sarcasmului în piesa omonimă a lui Molière, am putea lesne înțelege că lucrarea sa dramatică este doar una moralizatoare ceea ce ne-ar conduce doar spre versiunea clasică, însă dramatizarea realizată în regia lui Gelu Badea, știe să pună în evidență contrastele. Astfel, însăși austeritatea decorului contravine costumelor fastuoase purtate în familia lui Orgon, de soția sa Elmire, cât și de către mama sa, Doamna Pernelle. Contradicția dintre gândurile ascunse ale “bietului” Tartuffe și acțiunile sale pioase ilustrează aspirația parvenirii. Opoziția dintre membrii familiei lui Orgon în fața concepțiilor de viață ale acestuia caracterizate de naivitate, dă naștere personajului colectiv. Bine pus în scenă ca într-un complex puzzle ce se dezvoltă treptat, spectacolul arată măiestrie regizorală și-l transformă într-o amplă reprezentație a teatrului Ariel. Montarea celei mai discutate creații semnată de Molière și jucată pe scena teatrului vâlcean în luna noiembrie 2023, nu este întâmplătoare. Ea marchează aniversarea a 25 de ani de activitate a inimosului colectiv, fiind spectacolul de maturitate al acestei instituții, cât și prilejul de a-și afirma dorința de evoluție continuă.

Tartuffe, un aparent și insolit personaj caracterizat de umbra umilinței, atrage atenția nobilului Orgon care dornic de gesturi mărinimoase îl introduce în familia sa, fiind convins că intrusul este în grațiile divinității. Orgon, influențat de atitudinea umilă a lui Tartuffe, va cădea în mrejele acestuia, devenind astfel victimă sigură. Familia contrariată dezaprobă prezența intrusului în casă și caută să se opună. Însă atât stăpânul casei cât și mama sa orbiți de credință, îl cred pe intrus un sfânt. Tartuffe posedă arma viciului și sub masca fățărniciei se dovedește un personaj tipic, caracteristic tuturor societăților umane. Evoluția societății umane nu conduce și la transformarea caracterelor care sunt adesea imuabile. Astfel încât actualitatea textului este evidentă. Tartuffe este metafora perfidiei și a răutății umane, care prin interpretarea dată de Alin Păiuș, își menține valențele, iar jocul său plin de energie este o configurare reușită. Iscoditor și temerar, intrusul tinde să o cucerească pe Elmire cu jocul perfid al mândriei masculine pe care-l exersează, trecând peste orice reținere morală. Observator involuntar, Damis, fiul lui Orgon, reclamă atitudinea intrusului, dar este repede combătut chiar de către Tartuffe care dezminte totul. Damis, interpretat de Mihai Alexandru, este dezmoștenit de tatăl său.

Orgon este un personaj plin de slăbiciuni, el caută să-și ascundă responsabilitatea de soț prin obținerea cu orice preț a proniei cerești pe care crede că o găsește în persoana singurului său aliat și anume a lui Tartufee căruia îi cedează secretele de familie și chiar proprietatea casei. Orgon, interpretat de Gabriel Popescu, este un personaj arbitrar, inconsecvent, ce străbate un evantai de emoții cărora actorul le face față cu brio, demonstrând tenacitate, cât și artă interpretativă. Rolul îi dă posibilitatea să se manifeste deplin în rezonanță cu temperamentul său.

Demascarea finală a intrusului și punerea sa în adevărata lui lumină, au loc în urma cursei întinse cu sprijinul lui Elmire care poartă un dialog subtil al privirilor cu acesta. Tartufee trece peste orice și peste trupul lui Orgon ascuns sub masă pentru a urmări infamul joc. Rolul Elmirei aparține actriței Anca Olteanu, care-l înfruntă pe intrus cu arma persuasiunii. În acest rol Anca Olteanu, stăpână a tehnicii actoricești, își învinge frica, personalitatea sa acută ieșind învingătoare.

Dovada rigidității și a susceptibilității în fața societății o găsim la doamna Pernelle, interpretată de Julliet Attoh. În acest rol găsim opulența vechii morale. Prezență scenică puternică, actrița dă dovadă de prestanță și atitudine demnă.

Momentele acute se desfășoară în jurul mesei ce constituie principalul reper al sceno- grafiei și care suportă atât ridicolul personajelor caricaturizate dar și atitudinea grotească din final a exorcizării lui Tartuffe pe altarul creștin, menit să elibereze sufletul său din posesia diavolului. Dacă sfârșitul textului scoate în evidență intervenția Regelui Soare, acesta fiind unsul lui Dumnezeu pe pământ, în montarea lui Gellu Badea rolul familiei este covârșitor. Amenințată cu alungarea din propria casă de către Tartuffe ce se află în posesia unor documente compromițătoare, familia se adună în jurul lui Orgon. Fiica sa Mariane, în interpretarea Mădălinei Floroaica, își vede salvată logodna cu Valere, care este interpretat de Ionuț Mocanu. Rolul actriței Mădălina Floroaica este al unei tinere educate care se vede nevoită să-și asculte tatăl, chiar și împotriva deciziei lui de a o mărita cu Tartuffe. Cei doi, Mariane și Valere, sunt exponenții tinereții și ai iubirii firești. Prin ei, autorul piesei dorește să combată dogma căsătoriilor forțate de către părinți. Mădălina Floroaica interpretează cu naturalețe și talent, iar prezența sa în dramatizare este bineve- nită. Ionuț Mocanu are intervenții în linia sa obișnuită, intervenții echilibrate și corecte. Puterea familiei este întărită și de către Cleante, fratele Elmirei, în care îl găsim pe Alin Holcă. Cleante are rolul boem al înțeleptului, al observatorului discret care asistă și înțelege. Alin Holcă demonstrează rafinament, fiind o prezență vie, atrăgătoare. Cătălina Sima iese în evidență în spectacol în rolul Dorine, fiind slujnica familiei, dar și sfătuitoare a tinerilor îndrăgostiți. Sub ochii ei se desfășoară acțiunea din casă. Ea este persoana care știe tot și nu ia în seamă canoanele epocii, ținând cu adevărul. Dubla ipostază a Cătălinei Sima, și-n rolul portărelului, este plină de savoare și inteligență.

Succesul montării este dat și de esențializarea textului prin adaptarea sa în contemporaneitate. Această viziune modernă contribuie la succesul colectivului teatral dar și la identificarea soluțiilor umane dincolo de manipulări și norme artificiale impuse de societatea actuală. Piesa putem să o considerăm și cu miză politică, aceasta fiind cea a deconspirării puterii de manipulare pe care o generează superstițiile de orice gen.

2. Academic Piano Competițion, ediția a doua

În sala de spectacole a filarmonicii din Râmnicu Vâlcea s-a desfășurat manifestarea culturală Academic Piano Competition, ediția a doua. Prima etapă a avut loc sâmbătă, 25/11/2023, etapa finală și-n același timp gala competiției s-a desfășurat luni, 27 Noiembrie. Cu participarea publicului s-a acordat și premiul de popularitate. Acesta a revenit lui Mark-Iosuah Lăcătoș care este student în anul al lll-lea al Academiei Naționale de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj Napoca la clasa profesorului universitar Daniel Goiți.

Născut în Slatina, județul Olt, Mark-Iosuah Lacatos este un brav pianist recunoscut pentru premiile obținute în concursuri naționale de profil precum cel intitulat “Chopin” organizat la Bacău unde a obținut premiul al treilea, dar este și laureat al concursul “Sabin Păutza” desfășurat în Reșița unde a obținut marele premiu. Luni, 27 Noiembrie, în cadrul galei-concurs, pianistul din Slatina a interpretat Concertul nr.3 pentru pian și orchestra în do minor, opus 37, compus de Ludvig von Beethoven. Lucrarea muzicală aleasă pentru a participa în finala concursului l-a avantajat prin curajul interpretării prin dinamism și strălucire precum și pentru virtuozitatea de care a dat dovadă. Stilul interpretului a convins și juriul concursului care i-a acordat premul întâi al competiției.Juriul al cărui președinte a fost profesor universitar dr Viniciu Moroianu de la Universitatea Națională de Muzică București a avut în componență sa cadre didactice de prestigiu de la Academia Națională de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj și anume pe profesorii universitari doctori Daniel Goiti cât și pe Boldizsar Csiky. Din partea Universității Naționale de Muzică București a făcut parte din juriu conferențiar doctor Cristina Popescu-Stănești.Universitatea de Vest Timișoara în cadrul juriului a fost reprezentată de conferențiar universitar doctor Sorin Dogariu. În cadrul galei și-a dovedit valoarea recunoscută pe plan internațional și Alexandru-Dragoș Stoian care este studentul în anul întâi al Universității Naționale de Muzică din București la clasa profesorului Viniciu Moroianu și care în competiile internaționale a obținut premii la Milano și Berlin.Acesta a interpretat concertul pentru pian și orchestra nr 19, în fa major, K.459, de Wolfgang Amadeus Mozart. Celebrul compozitor vienez a compus acest concert în 1784 și reprezintă un moment reprezentativ al creației sale. În interpretarea elaborată a tânărului student concertul a transmis vibrație sălii și l-a situat pe interpret pe podium alături de competiționalul său din Slatina, ambii au fost declarați laureați ai competiției și nevoiți să împartă locul întâi. Petruț Constantinescu directorul filarmonicii Ion Dumitrescu din Râmnicu Vâlcea i-a răsplătit pe amândoi acordându-le posibilitatea susținerii câte unui concert individual în 2024. A evoluat în competiție și Bianca Stănescu care s-a prezentat în concurs cu compoziția Concert nr 2 pentru pian și orchestra în Și Bemol Major, opus 19, de Ludwig Van Beethoven. Publicată în 1801 lucrarea muzicală reprezintă al doilea concert pentru pian al creatorului german. Pianista, studentă în anul al treilea la clasa profesorului Daniel Goiti s-a caracterizat prin lejeritatea interpretării și cromatică stilului sau expresiv. Departajarea interpreților a ridicat probleme juriului care a fost nevoit să acorde premiul întâi celor doi studenți ce au evoluat în concurs, premiul al doilea nu s-a acordat, iar studentei Bianca Stănescu i-a revenit locul al treilea. Șeful orchestrei din gala desfășurată la Râmnicu Vâlcea a fost dirijorul Tiberiu Dragoș Oprea care este capelmaistru fondator al filarmonicii din Pitești. În palmaresul sau artistic găsim ordinul centenar pe care l-a primit cu orchestra de ca- mera radio în 2018cu un concert dedicat lui Sabin Drăgoi. Evoluția pe scenă vâlceană a renumitului dirijor cuprinde și participarea la elaborarea interpretativă cu filarmonica din localitate a concertului Carmina Burana în cadrul zilelor imnului național. Publicul meloman vâlcean a avut ocazia să audieze în cadrul galei-concurs lucrări importante din istoria universal a muzicii, să aprecieze efortul depus de interpreți în individualizarea lor stilistică și să se bucure de impactul creativ pe care îl obține filarmonica Ion Dumitrescu în cadrul competițiilor naționale.