Roata existenței
Nici-o conversație bună nu începe de la o salată verde.
O halbă de bere deschide ideile.
Mirosul după ploaie
și după un rose demi-sec
îmbată făptura și
ucide plictiseala abisală a singurătății.
Norocul nu există, el trebuie provocat cu o cireșată
ascunsă în cămară.
Cuvintele inutile se înșiră
printre dinții cariați și limba împleticită
a băutorului de tescovină
uitată în beci.
Roata existenței este capricioasă!
Cu tine
Ține-mă de mână
să nu mă pierd când privesc
cu ochii luminii
medalia de aur la sânul mării,
strălucitoare și pură
ca ziua
când te-ai deschis în inima mea!
Odată cu tine simt mirosul de liliac înflorit,
aud cântecul păsărelelor ascunse
pe ramurile plopilor din parcul
cu narcise și lalele,
ascult murmurul râului șerpuindu-se printre pietre,
văd trecătorii cufundați în gândurile lor.
În zori, cu tine deschid brațele și îmbrățișez natura cu anotimpurile ei,
respir aerul rece, dătător de viață,
râd și cânt fericită.
Cu tine simt parfumul stelelor
sub clar de lună
în așteptarea jocului ielelor
îndrăgostite și răzbunătoare
ca geloasa mea inimă.
Îmbrățișările tandre și dulci,
liane pe înfloritul meu trup,
fior de iubire trezesc.
Ține-mă de mână
în dansul animat de umbre îndrăgostite,
căldura ta să vibreze în sufletul meu
preaplin de fericire.
Cu tine
pe drumul fără întoarcere
înalț stâncile iubirii,
zdrobesc vorbele rele,
mă vindec de singurătate,
puternică și învingătoare!
Perechea perfectă
În iubire, corpul omului,
vulcan ca muntele Fuji,
așteaptă la poarta raiului.
Lumânările dorinței luminează poarta sufletului.
Pierdere de vreme așteptarea.
Jocul iubirii îmbrățișează corpurile și sufletele curate.
Clipa nu trebuie pierdută.
Corpul e o cochilie cu suflet.
Iubește-l! Merită iubit!
Este miracolul pe care l-ai primit de la viață.
Stai departe de cei care te vorbesc de rău.
Zâmbește, fii drept și primește iubirea.
Așa cum o floare are mai multe petale,
și iubirea are mai multe forme.
Iubește-te pe tine
ca să poți iubi pe altcineva.
Evită dureroasa deziluzie,
radiază iubire în jur,
dansează cu iubirea ta,
fii liber!
Dragostea adevărată este o potecă spre vârf de munte
suită cu greu printre stânci,
pe margine de prăpăstii,
cu flori și zmeură coaptă,
cu lupi și căprioare,
cu lacrimi și zâmbete.
Furtună izbucnită din senin,
cu obstacole ce trebuie trecute împreună.
Corp și suflet să fie perechea perfectă,
așa cum e perechea de lebede, fidele până la moarte.
Comentarii recente