Marți, 17.12.2024, ora 12:00, scriitorul, scenaristul și jurnalistul bucureștean Lucian Ciuchiță a fost prezent la Centrul de zi nr. 1 în cadrul numeroaselor activități culturale realizate sub conducerea activei administratoare Mihaela Marcovici. Numerosul public din sala plină a apreciat, în deschidere, trei emoționante Colinde cântate de un grup de studenți (Psihologie) moldoveni și unul de Elena Ștefănuț cu o interpretare demnă de scenă de operă. Directoarea prestigioasei Edituri Ecou Transilvan, Nadia Fărcaș, l-a făcut cunoscut clujenilor pe autor cu o scurtă biografie și a dat cuvântul primului vorbitor, poetul Victor Măruțoiu, care a subliniat latura filosofic-teologică a eseurilor apreciind valoarea, incesivitatea, necesitatea reflectării obiective a realității și importanța luării de atitudine, cararcteristici de care scriitorul bucureștean a dat mereu dovadă. Apoi, scriitorul și jurnalistul Eugen Cojocaru a trecut în revistă mai multe articole emblematice din volum, relevând temele centrale, originalul stil poetic-jurnalistic, spiritul frond, umanitatea și sentimentul de libertate, adevăr și solidaritate pe care le transmite în valoroasa sa carte. Scriitorul bucureștean e o complexă personalitate cu o bogată activitate în varii domenii. poet, romancier, dramaturg, eseist si scenarist. Născut la Râmnicu-Vâlcea, a absolvit Facultatea de Cibernetică / ASE Bucuresti și în 1999 devine doctor în Cibernetică și Statistică.

Atras de mass-media și literatură intră la TVR (1990–2002) ca redactor și realizator de emisiuni. A fondat prima emisiune studențească Gaudeamus după revoluția din ’89 cu studenții revoluționari care au participat la evenimente. După două filme documentare e primit in Uniunea Cineaștilor din România și Asociatia Dramaturgilor de Film (1991). A realizat peste 1000 de reportaje si sute de emisiuni, cele mai cunoscute fiind: Lege si fărădelege, Transfocator, Actualități, Poliția în acțiune, Bună dimi- neața și emisiuni de cultură și artă. A fost profesor universitar și a predat Statistică și Modelare Economică la mai multe facultăți. În prezent e cercetător stiințific asociat la Academia Română. Debutează cu volumul liric Oameni și țărmuri (1996) cu o prefață de Marin Sorescu. Continuă liric cu Căutătorul de zimbri și Florile bi- nelui, apoi primul roman Comisarul Caron – Dispariția (2005). Publică mai multe cărți de economie și o analiză a fenomenului terorist contemporan (1997–2006). Are trei scenarii de film de lung metraj, romane, volume de eseuri din care menționăm Insula Purgatoriului, Copoiul din Cardiff, Taifun în adâncuri, Gemenii lui Bormann, Planeta Purgatoriului, Monada Rațiunii, Desertul fluturilor albi, Submarinul teroriștilor, 250 de kilometri si un secol de amintiri, Pasărea de Foc a tinereții, Plutonul nătăfleților si alte povestiri…. Ce caută povestea mea în filmul lor (2019) tratează furtul scenariului său pentru un film la Hollywood.

Autorul Lucian Ciuchiță intră în dialog cu optimismul Citadelei lui Antoine de Saint-Exupéry fiind și o trimitere la renumita lucrare a lui Erasmus din Rotterdam, Elogiul nebuniei, în care filosoful olandez critică aspru imoralitatea clericală și abuzurile crase în epocă. Stilul său e polemic cu accente epice, lirice și eseistice în texte scurte (majoritatea o pagină, maximum 3), atractive la lecturat, incitante și de mare actualitate cu toate temele și subiectele care ne afectează ca indivizi și membrii ai societății actuale ieșite total din normalitate. Remarcăm câteva dintre ele: un (Auto) Portret cu existențialist: sunt, în pofida profesiei, un visător al timpului meu… rezsiduri poate ale unei pasiuni de licean pentru

  1. A. Poe. În Viața pe aripile pescărușului dă sfaturi existențiale unui copil (pe linia Scrisorii lui Neacșu către fiul său): VIAȚA fiecărui om ar trebui să fie un zbor, dar fii atentă, fetița mea, dacă încarci prea mult una din aripile pescărușului, se va dezechilibra și e posibil să se prăbușească. Deșertul realității face radiografia unei zile obișnuite în orașul-furnicar contemporan, grăbit și indiferent pentru a extinde stop-cadrul la nivel planetar în O lume nelalocul ei. Finalul cere imperativ acuzator: Opriți filmul! Trebuie să refacem pelicula cadru cu cadru… Efectul de mantă tratează damnarea multora de a fi doar roboți avansați cărora li s-a luat liberul arbitru / dreptul la decizie personală!

O notă optimistă e deschisă de soluția revelată în experiența trăită în Cambodgia distrusă de khmerii roșii unde locuitorii săraci ai mai multor sate din o regiune ruptă de civilizație și-au construit o mini-cale ferată cu niște Trenulețe de bambus: simplitatea vieții, bunăitatea și solidaritatea cu rădăcini budhist-creștine pot salva umanitatea din noi și societatea în care trăim acum! O altă sursă esențială de salvare vede în Odă femeilor din viața noastră – recunoaște asemenea marilor scriitori, filosofi și artiști plastici: e alături de noi și ne iubește sincer fără să ceară ceva special… această minune a Genezei se comportă atât de firesc încât bărbații nu doar că nu o înțeleg, ci chiar au impresia că li se cuvine totul… Lumera ar fi tristă fără această nestemată a Uniiversului, FEMEIA. Nu uită să ceară și O lege pentru literatura română ajunsă pe mâna „deformatorilor de opinie” care impun autori care nu doar că nu spun nimic cititorilor, dar îi și pervertesc dezumanizându-i! Cum să supraviețuim într-o lume a proștilor! (fragment din romanul Insula Purgatoriului) ne ajută să „identificăm” boala societății post-Răz- boiul Rece – când știi cauzele, poți aplica tratamentul adecvat.

La final, îl portretizez pe scriitorul Lucian Ciuchiță cu citatul său preferat din poetul beatnic Carl Sandburg: Poetul e un animal marin care trăiește pe uscat și ar vrea să zboare. Plăcuta atmosferă a fost înnobilată de acordurile unor îndrăgite melodii clasice interpretate de pianista Monica Aciu, în timp ce apreciatul scriitor a dat autografe numeroșilor interesați care au cumpărat volumul.